16/06/09

Stât spagnûl: il cuadri dal vôt pes europeanis

Internazionalitari 05 2008Internazionalitari 05 2008


Intal stât spagnûl lis circoscrizions pes elezions europeanis organizadis su scjale statâl a favorissin i doi partîts spagnoliscj principâi, ven a dî socialiscj (PSOE) e popolârs (PP). Al è ce che al è sucedût ancje chest viaç, là che chestis dôs formazions si son cjapadis 44 dai 50 elets a disposizion, ven a dî: 23 pal PP che al à cressût dal 1% lis sôs preferencis puartantsi denant dai socialiscj, che a àn vût di contentâsi di 21 europarlamentârs. La plui part dai partîts nazionalitaris a jerin organizâts in dôs listis. Di une bande e jere la Coalizion pe Europe che e meteve adun i catalans di Convergència i Unió (CiU), Bloc Nacionalista Valencià (BNV) e Unió Mallorquina (UM), i bascs dal PNV, ma ancje il Partît Andalusist e la Coalizion Canarie. Di chê altre bande e jere la liste “Europe dai Popui – I Verts” che e tignive dongje Esquerra Republicana de Catalunya (ERC), il Bloque Nacionalista Galego (BNG), i bascs di Eusko Alkartasuna (EA) e di Aralar, Entesa per Mallorca, Chunta Aragonesista (CHA) e i Verts. I prins a àn otignût doi elets, ven a dî Ramon Tremosa (CiU) e Izaskun Bilbao (PNV). La liste “Europe dai Popui – I Verts”, invezit, e à vût un elet che, daûr dai acuardis pe aleance, al ocuparà il puest intal Parlament european dome par un pôc di timp, par lassâi po il puest a altris doi rapresentants di chês altris fuarcis de coalizion. Il prin a partî al sarà il catalan Oriol Junqueras (ERC). In ducj e doi i câs si à une conferme de rapresentance che chescj partîts a vevin a Strasburc. Intal Parlament european al sarà presint ancje un tierç rapresentant catalan di aree nazionalitarie, o sei Raül Romeva di Iniciativa per Catalunya Verds (formazion che e coreve in coalizion cui partîts de çampe radicâl). La liste “Iniciativa Internacionalista – La Solidaridad entre los Pueblos” (II-SP), che il guvier spagnûl al voleve meti fûr leç cu la acuse di jessi leade ae çampe indipendentiste basche, no à rivât a vê nissun elet.

Anìn cumò a cjalâ il vôt plui in detai a tacâ dai Paîs Catalans. Intal Principât di Catalogne, i socialiscj (PSC) a restin il prin partît cun passe il 35% dai vôts, ma a pierdin cuasi siet ponts percentuâi rispiet aes elezions europeanis dal 2004. CiU, invezit, e fâs un salt indenant di cinc ponts (22,45%) passant denant al PP. In cuarte e cuinte posizion o cjatìn ERC cul 9,21% des preferencis e ICV-EUiA cul 6,09%. Dut câs, si à di dî che ducj e trê i partîts de coalizion di guvier (PSC, ERC e ICV-EuiA) a àn pierdût vôts. Inte Comunitât Valenziane il PP al à passât il 50% dai consens, intant che i partîts nazionalitaris a àn otignût pardabon dai risultâts scjars. Intes Baleârs i popolârs a restin il prin partît des isulis cul 43,81% dai vôts, ma a pierdin teren rispiet al 2004. I socialiscj a restin plui o mancul su la stesse percentuâl de ultime volte (38,48%). Al tierç puest si place Unió Mallorquina cun pôc mancul dal 4% dai vôts. Daûr di jê ERC – Entesa cul 2,98%.

Inte Comunitât Autonome Basche il PNV al reste il prin partît cul 28,54% des preferencis, ma al fâs piês dal 2004 cuant che al veve cjapât il 35% dai vôts. Daûr de formazion nazionaliste si placin i socialiscj (PSE) cul 27,61% dai vôts. Il PP al rive tierç cul 15,98% e cinc ponts percentuâi in mancul des elezions stadis. Iniciativa Internacionalista (II-SP) e rive di un nuie daûr dai popolârs cul 15,89% des preferencis. Su cheste formazion si son orientâts cetancj dai vôts de çampe indipendentiste basche, baste pensâ che propit inte CAB e à otignût 115 mil dai 170 mil vôts otignûts in dut il stât spagnûl (cence dismenteâ i cuasi 23 mil vôts cjapâts in Navare). Aralar e EA adun a son rivâts al 5,65% des preferencis. In Navare, invezit, i popolârs a restin al prin puest cul 37,90%, ma a pierdin plui di siet ponts percentuâi rispiet aes elezions stadis. Daûr di lôr si cjatin i socialiscj cul 31,29% dai vôts, cuntune diminuzion di cuasi il 3,5%. II-SP, cul so 11,46%, si place al tierç puest. Aralar e EA a sfiliin il 7% des preferencis. Il PNV, invezit, nol rive nancje al 2%. In gjenerâl, inte aree nazionaliste, si à di segnalâ il risultât grues di II-SP, la diminuzion marcade dal PNV (cuasi sparît in Navare) e il scjars atrat eletorâl de aleance jenfri Aralar e EA.

Sucès ancje in Galizie pal PP che al passe il 50% dai vôts, intant che i socialiscj a àn di contentâsi dal 34,25%. Il Bloque Nacionalista Galego si conferme la tierce fuarce de Comunitât cul 9,40% des preferencis, ma al piert cuasi trê ponts rispiet aes elezions dal 2004. Une vore plui lontanis chês altris formazions dutis disot dal 1,5%.

Socialiscj (43,86%) denant dai popolârs (41,82%), invezit, intal Aragon. Cul 3,52% dai vôts Izquierda Unida e rapresente la tierce fuarce de Comunitât. Dome al cuint puest Chunta Aragonesista cul 2,84% des preferencis.

Ancje intes Asturiis chel nazionalitari al rapresente pardabon une part minime dal vôt. Cui socialiscj al 43,12%, i popolârs al 42,50%, Izquierda Unida al 5,74%, UPyD al 4,22%, par chei altris partîts a restin dome percentuâls sot dal 0,5%. Il partît nazionalitari Andecha Astur al à cjapât a pene il 0,18% dai vôts.

Font: El País, 07-08/06/09; Món Divers, 08/06/09; VilaWeb, 08/06/09; Gara, 07-08/06/09; Aralar, 07-08/06/09; Galiza Hoxe, 07/06/09; elections2009-results.eu, 07-08/06/09



Nessun commento: