Roskomnadzor, la agjenzie russe che e controle i servizis radiotelevisîfs e di stampe, e à blocât a partî dai 2 di Jugn la pussibilitât pai citadins rus di acedi ai servizis informatîfs in rêt ufierts de emitente finlandese YLE. Si trate dal cuint mieç di comunicazion de aree scandinave censurât intai ultins agns des autoritâts di Mosche. Il prin al jere stât il gjornâl in linie The Barents Observer, bandît ancjemò tal Fevrâr dal 2019. Ducj i canâi informatîfs blocâts a àn une element in comun, ven a dî il fat di vê spazis informatîfs ancje par rus. YLE, in plui che par finlandês e par rus, e ufrìs servizis ancje par inglês e par sami. La emitente e je simpri stade atente ancje ai dirits des minorancis ufrint informazions no dome pes comunitâts di lenghe finlandese che a vivin intai stâts dongje, ma ancje pe minorance russofone interne e pes comunitâts sami che a vivin in Finlande, Svezie, Norvegje e Federazion Russe.
Il blog di Internazionalitari al nas di une trasmission di Radio Onde Furlane e al fevele, cuntun tai nazionalitari, des nazions cence stât e des minorancis nazionâls de Europe.
23/06/22
29/04/22
Sápmi: comunitât dividude su la vuere in Ucraine
La Tiere dai Sami (Sápmi) e je dividude tra cuatri stâts: Norvegje, Svezie, Finlande e Federazion Russe. La agression inviade di cheste ultime ae Ucraine, in plui di alçâ la tension ancje ta cheste part de Europe, e à jevât divisions dentri de stesse comunitât sami. Subite dopo sclopât il conflit, l’ativist Andrei Danilov – che al rapresentave la popolazion sami de Federazion Russe dentri de comission culture dal Consei Sami – al à manifestât la sô contrarietât ae vuere cuntune azion fûr de ambassade russe di Oslo e al à inviât il percors par domandâ asîl politic ae Norvegje, une iniziative poiade dai rapresentants dai Sami norvegjês. Danilov al à declarât che, di là dai confins, i Sami a son un popul sôl e duncje, ancje se nol podarà tornâ a cjase, al larà dilunc a batisi pai dirits de sô int intune altre part de sô patrie. La sô posizion e je condividude ancje di diviers rapresentants di altris popolazions nativis cjapadis dentri te Federazion Russe che ta chescj agns a àn vût di bandonâ la lôr tiere par vie de repression dal guvier. Divierse invezit la posizion dal president dai Consei des minorancis nativis de provincie di Murmansk e dal rapresentant de associazion dai Sami de penisule di Kola che a àn aderît aes iniziativis par sostignî la politiche dal Cremlin. Raipon – la associazion dai popui natîfs dal Nord de Federazion Russe – e à condanât cun fuarce lis declarazions dai esiliâts declarant che no rapresentin plui i lôr popui.
28/09/21
Russie: difese des minorancis russofonis cence de fuarce
La Federazion Russe, par bocje dal so ministri pai forescj Sergei Lavrov, e torne a denunciâ lis politichis discriminatoriis metudis in at cuintri des minorancis di lenghe russe, in particolâr intes republichis baltichis e in Ucraine. Pes autoritâts russis si cjatisi denant di violazions palesis des convenzions internazionâls su la tutele des minorancis linguistichis e nazionâls e, tal câs ucrain, fintremai di ats che a van cuintri de stesse Costituzion dal paîs. Lavrov al à dut câs sigurât che la difese des minorancis russis o russofonis e ven puartade indenant dome sul plan diplomatic, massime dentri dal Consei de Europe, de OSCE e de ONU, e cence l’ûs de fuarce. Un riferiment, chest ultin, che tancj a metin in discussion soredut cun riferiment al scuintri in at in Ucraine. Il ministri pai forescj rus al à ancje lamentât la muse dople di diviers stâts europeans che a domandin ae Russie di rispietâ i dirits des minorancis ma, tal stes timp, no si sintin in dovê di fâ chel stes.
07/12/20
Sapmi: identificazion nazionâl tribulade te Federazion Russe
Andrei Danilov, diretôr de fondazion pal patrimoni e il disvilup dai Sami, al à presentât un ricors denant dal tribunâl suprem de Federazion Russe par che al sclarissi e al semplifichi il percors par jessi ricognossûts come membris di une popolazion native tutelade de leç. Dut al è partît dopo che funzionaris de regjon di Murmansk i vevin improibît di vuidâ une batude di cjace tradizionâl par vie che, par gjoldi dai dirits ricognossûts ae minorance sami, al veve prime di dimostrâ di jessi un membri di cheste comunitât. Pai funzionaris, la sô identitât nazionâl sami no jere compatibile cul fat di vivi e di lavorâ in citât e, se al voleve che i fos ricognossude, al veve di provâlu denant di un tribunâl. Par Danilov invezit, che i membris di une minorance a vedin di provâ la lôr identitât in tribunâl par che ur sedin garantîts i dirits ricognossûts de leç federâl a chestis comunitâts, al è un at incostituzionâl. Di chi duncje la decision di puartâ la cuistion denant dal tribunâl suprem. Ancje cu la sperance che la sentence e ledi po a pro di dutis lis popolazions minorizadis de Federazion Russe.
Font: The Barents Observer, 16/11/20