A
son stât presentâts i prins risultâts de seste inchieste
sociolinguistiche, che ogni cinc agns e ufrìs la fotografie dal stât
di salût de lenghe basche. Pe prime volte la investigazion e à
cjapât dentri ancje la Navare e Ipar
Euskal Herria, o sei la part dal Paîs
Basc sot aministrazion francese, ma par cumò a son stâts comunicâts
dome i risultâts riferîts ae Comunitât Autonome Basche. Achì il
33,9% de popolazion cun plui di 16 agns (uns 630 mil personis) al è
euskaldun,
o sei che al è in stât di fevelâ par basc, in cressite dal 2%
rispiet a cinc agns prime e dal 10% intai ultins vincjecinc agns. Il
19,1% de popolazion (356 mil) al à une cognossince passive de
lenghe, ven a dî che le capìs ma no le fevele, intant che il 47% al
è monolingui spagnûl. I dâts a mudin però in maniere
significative a seconde de provincie basche interessade, cun di fat i
euskalduns
in Gipuzkoa a son il 50,6%, in Bizkaia il 27,6% e in Araba il 19,2%.
A son in cressi sei i dâts sul ûs cuotidian de lenghe, pe prime
volte ancje dentri des fameis, e su la voie che si ledi indenant a
saborâ il so ûs. Il dât plui impressionant al reste dut câs chel
dai zovins tra i 16 e i 24 agns, là che intal 1991 chei che a
fevelavin par basc a jerin dome il 25% e vuê a son il 71,4%.
Font:
EiTB,
14/10/16;
Deia, 14/10/16
Nessun commento:
Posta un commento