13/03/08

Pontade 07 08 (11/03/08) - 9

Paîs Basc, Paîs Catalans, Galizie: risultât des elezions politichis

Lis elezions politichis intal stât spagnûl, che a àn dât la maiorance al PSOE vuidât di José Luis Rodríguez Zapatero, a son stadis segnadis de emozion jevade dal atentât mortâl atribuît a ETA che vinars stât al à causât la muart di un sindacalist leât al PSE, Isaías Carrasco. Ancjemò une volte, duncje, il vôt pes politichis spagnolis al è stât compagnât di une atentât, ancje se di nature e di pês une vore diviers rispiet a chel dal 2004. Cun di plui al è di dî che ta chestis elezions, plui che no tai agns stâts, si à vût un sburt ae polarizazion dal vôt su socialiscj e popolârs, tun confront che al à lassât pôc spazi par ducj chei altris.

Par chel che al rivuarde in particolâr il Paîs Basc, là che la campagne eletorâl e jere stade segnade de repression violente cuintri de çampe indipendentiste, i rapresentants di cheste aree politiche a vevin invidât i citadins bascs a no lâ a votâ. Chest par vie che i jere stât impedît ai doi partîts di riferiment de çampe indipendentiste (ANV e EHAK) di partecipâ aes elezions e che intai ultins mês a jerin stâts arestâts passe dusinte dirigjents e militants de aree nazionalitarie basche. I socialiscj, i popolârs, ma ancje i nazionaliscj moderâts (tant che il PNV) a vevin invezit domandât ai bascs di lâ ducj a votâ par rispuindi al atentât. Inte Comunitât Autonomiche Basche e in Navare la medie de astension e je stade dal 33,3%, come a dî che un basc su trê nol è lât a votâ. Une percentuâl plui alte di cuasi il 10% rispiet al 2004. In Gipuzkoa, la aree là che e je plui fuarte la çampe indipendentiste basche, la astension e à fintremai passât il 41%: une rispueste plui chê clare al procès di ilegalizazion di cheste aree politiche. Pal rest, in Hegoalde (Paîs Basc spagnûl), i socialiscj a son cressûts sù par jù dal 4,5%, ancje in graciis de emozion pal atentât di vinars, e a àn otignût 11 parlamentârs; i popolârs a àn pierdût pôc mancul dal 1% e a àn vût 5 elets; il PNV al à pierdût cuasi il 5% des preferencis e al à otignût in dut 6 parlamentârs (un in mancul dal 2004). Risultâts negatîfs ancje pai nazionaliscj bascs di Eusko Alkartasuna (che a àn pierdût l'unic parlamentâr che a vevin) e par Aralar; la coalizion basche NafarroaBai e à mantignût un elet intal parlament di Madrid.

Par chel che al rivuarde la Catalogne, i socialiscj a àn otignût 26 dai 47 puescj a disposizion e propit chest risultât al à contribuît al sucès dal PSOE su scjale statâl (di fat, 4 dai 5 elets in plui dai socialiscj a rivin propit dal Principât). Se o cjalìn ai partîts de aree nazionaliste catalane, l'unic risultât positîf al è chel dai moderâts di Convergència i Unió che a otegnin in dut 11 parlamentârs, un in plui dal 2004. ERC e patìs un colp dûr cu la pierdite di 5 dai 8 parlamentârs che e veve elet tal 2004. Iniciativa per Catalunya Verds e manten il deputât che e veve. Intal Paîs Valenzian, invezit, a son i popolârs a cuistâ teren, i socialiscj a tegnin bot, e la division jenfri Esquerra Unida e la gnove coalizion Bloc-Iniciativa-Verds ur fâs pierdi l'unic deputât che a vevin. Intes Isulis Baleârs socialiscj e popolârs si dividin a miezis i vot puescj a disposizion e a lassin a bocje sute Unitat per les Illes, la gnove coalizion che e cjapave dentri buine part dal panorame nazionalitari des isulis.

In Galizie il Bloc Nacionalista Galego al difint i risultâts e i 2 parlamentârs che al veve vût tal 2004; i socialiscj a otegnin 1o deputâts e i popolârs 11.

Par chel che al rivuarde i partîts di stamp autonomic, la Coalicion Canaria e cjape 2 deputâts, un in mancul dal 2004, e la Chunta Aragonesista e piert l'unic parlamentâr che e veve.
Font: Gara, 10/03/08; Vilaweb, 10/03/08; Galiza Hoxe, 10/03/08; El Paìs, 10/03/08; El Mundo, 10/03/08


1 commento:

Christian Romanini ha detto...

Tancj auguris di BUINE PASCHE! (fracait achì)